Cercul Militar, Chișinău

Cercul Militar din Chișinău. Arhitect Emil Guneș
Revista ”Arhitectura”, Ianuarie-Martie 1939, București

Cercul Militar din Chișinău, Iulie 1941

Forma Art Deco a clădirii imitând o navă maritimă

Militari români la construcția Cercului Militar.
În partea stângă sus este clădirea Palatului Cultural neterminat, în prezent Teatrul ”Mihai Eminescu”.

Militari români la construcția Cercului Militar.
În fundal Palatul de Justiție (Tribunalul), actualmente sediul CFM.

Construcția Cercului Militar din Chișinău a fost începută de administrația românească în anii 1930 în stil modern, arh. Emil Guneș. Deschiderea edificiului s-a făcut sub ocupația rusească, arhitectura fiind modificată în stil clasic pentru noul hotel. În prezent în această clădire își are sediul MobiasBanca.

Sub ocupația rusească arhitectura clădirii este transformată în stil clasic

În prezent sediul MobiasBanca

Partea curbă a clădirii imitând nava maritimă

Bd. Ștefan cel Mare, 81a, or. Chișinău - locația

Str. Alexandru Bernardazzi, 54/1, Chișinău

Sursa

Casă modernistă românească construită în anii 1930.

Locația

Clădire publică, Chişinău

Clădire publică din Chişinău incendiată de bolşevici, 1941

Nu sunt sigur că imaginea e făcută în Chişinău.

Baia Comunală, Chişinău

Baia Comunală din Chişinău, reclădită după distrugere (anul 1942)

Baia văzută pe o imagine aeriană nemţească din 3 Mai 1944

Baia Comunală din Chişinău, construită în perioada interbelică, s-a aflat pe actuala str. Tighina puţin mai jos de bd. Ştefan cel Mare. Nu s-a păstrat.

Societatea Anonimă Română de Telefoane, Chişinău

Centrala telefonică automată din Chişinău

În timpul războiului

Perioada de ocupaţie sovietică

Clădirea modificată şi alungită în stânga

Centrala telefonică printre ruinele Chişinăului.
Imagine aeriană nemţească din 3 Mai 1944

Adresa, dirigintele în Anuarul Chişinăului pe anul 1940

Gheorghe Căciulă, diriginte al  S.A.R. de Telefoane.
Figuri contemporane din Basarabia, Chişinău, 1939

Centrala telefonică automată din Chişinău pusă în funcţiune în anul 1938.
Arhitect: Constantin Nănescu

Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 134 - locaţia

Intrarea în Expoziţia Târg, Chişinău

Nu s-a păstrat. Se găsea pe str. Sfatul Ţării la intersecţie cu str. M. Kogălniceanu, Chişinău - locaţia

Str. Mihai Eminescu, 36, Chişinău

monument.sit.md

monument.sit.md

Vilă urbană construită în 1939. Proprietară în 1940 a fost atestată Sperberg Sara.

Este o clădire alcătuită dintr-un parter, construită cu o mică retragere de la linia roşie a străzii, de care este izolată printr-un gard decorativ din grilaje metalice şi tumbe din piatră, care formează o legătură artistică cu clădirea. Arhitectura şi structura casei corespund stilului modern românesc, toată arhitectonica fiind soluţionată în corespundere cu exigenţele stilului.

Odăile sunt grupate de o parte şi alta a unui culoar central, izolate de bucătărie şi dependinţele sanitare, grupate în partea opusă holului intrării, iluminat prin fereastra laterală. Sub acoperiş, orientată spre curte, se află o mansardă. Confortul este susţinut şi de prezenţa spaţiilor deschise – câte o terasă la faţada principală şi la faţada posterioară.

Faţada are trei axe, două de ferestre şi un gol de uşă, aflat într-un volum prismatic cu holul intrării, amplasat asimetric, dominând prin înălţime clădirea. Paramentul faţadelor este tencuit peste o zidărie din piatră tăiată, cu păstrarea culorii naturale a cimentului, o exigenţă a stilului.

De o parte şi alta a holului se află câte o fereastră, amplasate în conformitate cu exigenţele stilului la colţurile faţadei. Ferestrele sunt alungite pe orizontală, unite prin cornişe şi plite de pervaz adânci, cuprinzând de o parte şi alta a ferestrelor porţiuni de zidărie cu factura din striuri orizontale şi verticale. Casa are un acoperiş piramidal jos, ascuns după parapetul opac din piatră, care subliniază dominarea elementelor orizontale în compoziţia faţadelor şi prin fereastra îngustă, alungită orizontal, pentru aerisire şi iluminare din parapetul casei.

Sursa: http://monument.sit.md

Locaţia

Radio Basarabia, Chişinău

Auditoriul Puşkin

Transformarea fostului Auditoriu Puşkin în sediul Radio Basarabia

Clădirea în ruine, 1941

Septembrie 1941

Vedere din strada Alexandr Puşkin

Vedere din strada Alexei Mateevici

Foaia "Viaţa Creştină", 22 Octombrie 1939, Cluj

Revista "Natura", 15 Decembrie 1939, Bucureşti

Începerea lucrărilor - noiembrie 1937
Inaugurarea - 8 octombrie 1939
Distrugerea clădirii - iulie 1941
Arhitect - G. Trifu

Articol: Radiofonie românească: Radio Basarabia

Se găsea pe strada A. Puşkin colţ cu strada A. Mateevici, unde e Universitatea de Stat - locaţia

Str. Vlaicu Pârcălab, 57, Chişinău

monument.sit.md

monument.sit.md

Casă de raport construită în anii 1938–1939, pe locul unei case de raport mai vechi, cu pasaj central. În 1940 proprietar erau Titus Stoica, Şapocinic şi Boris Averbuh. 

Casa principală a complexului edilitar ocupă întreaga lăţime a parcelei proprietăţii imobiliare. Lateral, spre dreapta, a fost amplasat gangul carosabil în curte, unde sunt construite două atenanse.

Este o clădire alcătuită dintr-un parter şi etaj, cu planul rectangular, cu faţada aliniată la linia roşie a străzii. Casa era concepută pentru trei apartamente, unul la parter şi două la etaj, cu intrarea de onoare din stradă, prin casa scării, şi intrări secundare din curte. Apartamentele se disting printr-un confort ridicat, cu zonarea funcţională a încăperilor, bucătăria şi grupurile sanitare fiind concentrate la faţada posterioară.

Faţada principală are o compoziţie disimetrică, echilibrul căreia a fost încălcat de aflarea la parterul casei a gangului carosabil. Paramentul este tencuit aspru, cu păstrarea culorii naturale a cimentului. Partea centrală este evidenţiată printr-un rezalit, prin care are loc intrarea de onoare cu casa scării, iluminată prin grupul din trei ferestre alungite. La etaj rezalitul este lărgit lateral de volumele unor odăi, volum subliniat de ferestrele circulare pentru aerisirea podului din partea superioară, cu continuarea suprafeţei rezalitului în părţile laterale prin balcoanele înguste cu panouri de izolare opace (înlocuite prin baluştri). Conform stilului domină suprafeţele plane, contrastul de lumină şi umbră a suprafeţelor întrate şi ieşinde. La aspectul stilistic al faţadei contribuia şi feroneria uşilor şi ferestrelor.

Sursa: http://monument.sit.md

Locaţia

Str. Mihai Eminescu, 33, Chişinău

Sfârşitul anilor 1980

moldovenii.md

monument.sit.md

Vilă urbană construită în 1936. Proprietar în 1940 a fost atestat doctorul Volf Cervinschy, în 1946 vinde casa medicului Ţukerman I.A.

Este o clădire alcătuită dintr-un parter, construit cu o mică retragere de la linia roşie a străzii, de care este izolată printr-un gard decorativ din grilaje metalice. Arhitectura şi structura casei corespund stilului modern românesc, toată arhitectonica fiind soluţionată în corespundere cu exigenţele stilului.

Casa este concepută pentru două apartamente, amplasate etajat, fiecare cu intrări separate: câte o intrare prin faţada principală, grupate în grup, şi secundară - prin faţada laterală. La apartamentul de la etaj conduce o scară de onoare, aflată în casa scării - un volum separat, pătrat în plan, dispus cu o retragere de la linia faţadei, evidenţiat prin patru ferestre înguste şi alungite. Intrarea secundară la etaj are loc printr-o scară în melc, aflată în spatele primei.

Odăile sunt grupate în jurul unui salon central cu ieşire spre un culoar central, şi în acelaşi timp, izolate de bucătărie şi dependinţele sanitare, grupate de partea opusă a culoarului. Confortul era susţinut şi de prezenţa spaţiilor deschise – câte o terasă la parter şi etaj (construită perimetral cu pereţi) şi un balcon alungit la etaj.

Etajarea casei în două niveluri este subliniată în tratarea faţadei, unde ferestrele formează registre orizontale, detaşate de registrele opace intermediare şi de volumul casei scării. Ferestrele sunt alungite pe orizontală, unite prin cornişe adânci şi plite de pervaz comune, cu plinurile dintre ferestre tratate într-o compoziţie integră graţie facturii folosite, contrastante cu pereţii tencuiţi neted, de culoarea naturală a cimentului. La această casă este respectat procedeul renumit al stilului – concentrarea ferestrelor faţadelor vecine la colţul dintre ele, ce conduce la dematerializarea colţului. Casa are un acoperiş orizontal, care subliniază dominarea elementelor orizontale în compoziţia faţadelor.

Sursa: http://monument.sit.md
Locaţia